Cancer mamar, noduli si patologii benigne — ce trebuie sa stiti
Dr. Bogdan Serban | Medic primar chirurgie generala, oncologica si robotica
Spitalul Medicover Pipera, Bucuresti
In fiecare saptamana, in cabinetul meu intra femei — si uneori barbati — cu ochii plini de ingrijorare si cu un bilet de trimitere in mana. Unii au gasit singuri un nodul. Altii au iesit dintr-o mamografie cu cuvinte pe care nu le intelegeau. Tuturor le spun acelasi lucru: suntem la inceputul unui drum, si pe drumul acesta nu sunteti singuri.
De ce vorbim atat de mult despre sanul bolnav?
Cancerul mamar este cel mai frecvent cancer la femei la nivel mondial si reprezinta una dintre principalele cauze de mortalitate oncologica. In Romania, situatia este ingrijoratoare: diagnosticam tarziu, tratam in stadii avansate, iar mortalitatea ramane ridicata in comparatie cu tarile din vestul Europei. Totusi, ceva s-a schimbat in ultimii ani: femeile vin mai repede la medic, intreaba mai mult, se informeaza. Asta salveaza vieti.
Dar nu tot ce se gaseste la san inseamna cancer. Mult mai frecvent, descoperirile sunt benigne — si asta merita spus clar, pentru ca anxietatea inainte de un diagnostic poate fi uneori mai devastatoare decat boala insasi.
Patologiile benigne ale sanului: frecvente, tratabile, adeseori uitate
Cea mai mare parte a afectiunilor mamare sunt benigne. Fibroadenomul este cel mai comun — o tumora benigna ferma, mobila, de obicei bine delimitata, intalnita mai ales la femeile tinere. Nu se transforma in cancer in mod obisnuit, dar necesita monitorizare si, in anumite situatii, excizie chirurgicala.
Chisturile mamare sunt cavitati pline cu lichid, foarte frecvente in perioada premenopauzala. Se pot puncta si evacua prin aspiratie, un gest simplu, rapid, uneori definitoriu pentru diagnostic.
Mastopatia fibrochistica este o stare difuza a tesutului mamar, asociata adesea cu sensibilitate si durere ciclica. Nu este o boala in sine, ci o varianta a normalului, dar care impune evaluare imagistica periodica.
Papilomul intraductal este o alta afectiune benigna care poate speria — mai ales cand produce secretie mamelonara sangvinolenta. In majoritatea cazurilor este benign, dar necesita excizie chirurgicala pentru a exclude o leziune maligna asociata.
Un nodul la san nu inseamna automat cancer. Dar un nodul la san inseamna automat ca trebuie vazut de un medic. Nu maine, nu dupa concediu — cat mai curand.
Cancerul mamar: ce stim astazi
Cancerul de san apare atunci cand celulele din tesutul mamar incep sa se divida necontrolat. Poate debuta in canalele galactofore (carcinom ductal), in lobulii glandulari (carcinom lobular) sau, mai rar, in alte structuri. Diagnosticul precoce — in stadiile I si II — permite tratamente mai conservative si ofera sanse de supravietuire de peste 90% la 5 ani.
Factorii de risc cunoscuti includ varsta (incidenta creste dupa 40 de ani), istoricul familial, mutatiile genetice BRCA1 si BRCA2, expunerea prelungita la estrogeni (menstruatie timpurie, menopauza tarzie, terapie hormonala de substitutie), obezitatea si consumul de alcool. Insa marea majoritate a femeilor diagnosticate nu au niciun factor de risc identificabil — cancerul mamar poate aparea la orice femeie.
Cum se pune diagnosticul
Evaluarea incepe intotdeauna cu examenul clinic — palparea sistematica a sanului si a ariilor ganglionare axilare. Urmeaza imagistica: mamografia (standardul de aur pentru screening la femeile peste 40 de ani) si ecografia mamara (utila mai ales la femeile tinere cu tesut mamar dens sau ca supliment la mamografie). In cazuri selectionate, se recomanda RMN mamar.
Confirmarea diagnosticului de malignitate se face intotdeauna histopatologic — prin biopsie, fie core-biopsy (biopsie prin aspiratie cu ac gros, ghidata ecografic), fie biopsie excizionala. Fara un rezultat histopatologic, nu putem vorbi de cancer confirmat.
| Semne care nu trebuie ignorate Nodul sau ingrosar la nivelul sanului sau axilei · Modificarea formei sau dimensiunii sanului · Retractia sau devierea mamelonului · Secretie mamelonara (mai ales sangvinolenta) · Modificari ale pielii (aspect de coaja de portocala, eritem, ulceratie) · Durere persistenta localizata — rar, dar posibil asociata cu malignitate |
Optiunile chirurgicale: de la mastectomie la conservarea sanului
Chirurgia ramane pilonul central al tratamentului cancerului mamar in stadii localizate. Decizia terapeutica se ia in cadrul unui board multidisciplinar — oncolog medical, radioterapeut, chirurg, radiolog si anatomopatolog. Impreuna decidem cea mai buna cale pentru fiecare pacient in parte.
Chirurgia conservatoare (tumorectomia sau lumpectomia) presupune extirparea tumorii cu o margine de tesut sanatos din jurul ei, cu pastrarea sanului. Este posibila atunci cand tumora este de dimensiuni reduse in raport cu volumul sanului si cand marginile de rezectie pot fi libere. Se asociaza obligatoriu cu radioterapie postoperatorie.
Mastectomia — ablarea chirurgicala a intregului san — ramane necesara in tumorile mari, multifocale, sau atunci cand pacienta o prefera din motive personale (teama de recidiva, mutatii genetice BRCA). Astazi, mastectomia poate fi urmata de reconstructie mamara imediata sau amanata, iar acest aspect trebuie discutat inainte de operatie.
Evaluarea ganglionilor limfatici axilari este un element esential al chirurgiei: tehnica ganglionului santinela a inlocuit in mare parte disectia axilara sistematica, reducand semnificativ morbiditatea postoperatorie (limfedem, durere cronica, restrictie de miscare).
Chirurgia singura nu este suficienta in majoritatea cazurilor. Tratamentul modern al cancerului mamar este multimodal. Chimioterapia poate fi administrata inainte de operatie (neoadjuvant) — pentru a micsora tumora si a permite chirurgia conservatoare — sau dupa operatie (adjuvant), pentru a elimina celulele reziduale.
Hormonoterapia este indicata in tumorile cu receptori hormonali pozitivi (ER+/PR+) si se administreaza de obicei timp de 5-10 ani. Terapia tintita (trastuzumab, pertuzumab) este esentiala in tumorile HER2 pozitive. Radioterapia completeaza, in general, chirurgia conservatoare.
| Vestea buna pe care o spun intotdeauna pacientilor mei Diagnosticat in stadiul I, cancerul mamar are o rata de supravietuire la 5 ani de peste 95%. Chiar si in stadiul II, sansele sunt excelente cu tratament corect si complet. Medicina de astazi ne permite sa vindecam si sa prelungim viata in moduri pe care generatiile anterioare nu le-ar fi putut imagina. |
Screeningul: cel mai ieftin tratament
Prevenirea nu inseamna ca boala nu va aparea. Inseamna ca o vom prinde la timp. Recomandarile actuale pentru screeningul cancerului mamar prevad: autoexaminarea lunara a sanilor (incepand cu varsta de 20 de ani), examinarea clinica anuala de catre medic (dupa 30 de ani) si mamografie anuala sau bienala incepand cu varsta de 40 de ani.
Femeile cu risc crescut (mutatii BRCA, rude de gradul I cu cancer mamar) pot necesita inceperea screeningului mai devreme si completarea cu RMN mamar. In Romania, inca avem probleme cu accesul la screening si cu cultura medicala preventiva. Multi pacienti ajung la mine cu tumori avansate, dupa luni de ezitare. Imi doresc ca acest articol sa fie un motiv in plus sa nu mai amanati.
Un cuvant despre frica
Stiu ca frica este primul lucru pe care il simtiti cand gasiti ceva suspect sau cand medicul va recomanda investigatii suplimentare. Este o frica normala, umana. Nu inseamna ca sunteti slabi — inseamna ca va pasa de viata voastra si asta e un lucru bun.
Dar frica nu trebuie sa va paralizeze. In cabinetul meu, incerc sa transform frica in intelegere. Un pacient informat face alegeri mai bune si trece mai usor prin tratament. Imi iau timp sa explic, sa raspund la intrebari, sa arat radiografii si rezultate histopatologice — pentru ca dumneavoastra meritati sa intelegeti ce se intampla in propriul corp.
Nu exista intrebari stupide in cabinetul unui chirurg. Exista doar pacient care pleaca acasa cu indoieli — si asta nu mi se pare acceptabil.
Daca aveti un nodul, o secretie mamelonara, o modificare vizibila sau pur si simplu o ingrijorare, veniti sa vorbim. Uneori constatam ca totul este in regula. Alteori descoperim ceva ce trebuie tratat — si atunci e bine ca am descoperit devreme.
Sanatatea sanului dumneavoastra conteaza. Si conteaza sa aveti alaturi un medic care intelege nu doar boala, ci si omul din fata lui.
| Programari si consultatii Dr. Bogdan Serban — Medic primar chirurgie generala, oncologica si robotica Spitalul Medicover Pipera · Strada Fabrica de Glucoza, nr. 11 G, sector 2, BucurestiTelefon: +40720040715 | Email: dr.bogdan.serban@gmail.comwww.drbogdanserban.ro |
